Motivaţia formulării acestor gânduri mi-a venit ca urmare a unei atitudini cel puţin ciudate pentru mine ca medic. Mai exact, este vorba despre uşurinţa cu care se decide internarea unui bolnav cu patologie infecţioasă într-o secţie de Terapie intensivă generală a unui spital. Ca medic rezident, în urmă cu ani buni, am auzit o butadă lansată de actualul profesor dr. Emil Cardan, un nume de rezonanţă în domeniul ATI din România. Domnia sa a afirmat la un moment dat că în Secţia de Terapie intensivă se internează toţi bolnavii care nu convin altor departamente. Aici se include şi Secţia de Boli infecţioase. (...)
Gianni Riotta s-a născut la Palermo în 1954. A făcut studii de logică la Universitatea din Palermo şi de jurnalism la Columbia University din New York. A lucrat pentru diverse ziare la Roma, fiind apoi trimis special al cotidianului „Corriere della Sera“ la New York. În prezent, este editorialist la acest ziar, predă ştiinţele comunicării la Universitatea din Bologna. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
A mai trecut un an. Un an în care, mai mult ca niciodată, corpul medical a trebuit să facă eforturi supraomeneşti pentru a-şi face meseria. Un an în care bugetul s-a terminat puţin după jumătatea anului, iar spitalele au rămas fără medicamente şi materiale sanitare, deşi s-au cheltuit deja sume importante din bugetul pe 2010. (...)
Viaţa din primii ani de acasă – dincolo de moştenirea genetică şi mediul social – are influenţă decisivă asupra adaptării ulterioare a copilului la şcoală. Specialiştii au observat că fenomene precum dezaprobarea şcolară şi devianţa şcolară par să fi căpătat amploare în ultimii ani. Ştiinţific vorbind, dezaprobarea şcolară are rădăcini adânci în familie şi este reflectată în fenomenele de inadaptare şcolară şi imaturitate şcolară, strâns legate de socializarea primară. (...)
Spicuim câteva titluri mai reprezentative pentru Gabriel Liiceanu: „Tragicul. O fenomenologie a limitei şi depăşirii“ (1994, 2005); „Interpretări ale simbolului în teoria artei şi filosofia culturii“ (2005); „Jurnalul de la Păltiniş. Un model paideic în cultura umanistă“ (1991, 1996, 2004, 2005), carte tradusă şi apărută la Paris în 1998 şi în limba engleză în anul 2000; „Despre limită“ (1994, 2004), volum apărut în 1997 şi la Paris sub titlul de „De la limite. Petit traité ŕ l’usage des orgueilleux“; „«Itinéraires d’une vie: E. M. Cioran», suivi de «Les continents de l’insomnie: entretien avec E. M. Cioran»“ (Ed. Michalon, Paris, 1995), „Apocalypsen enligt Cioran“ (Dualis Förlags, Ludvika, Suedia, 1997). (...)
Am semnalat cititorilor noştri organizarea, în zilele de 29 şi 30 septembrie a.c., a unei Sesiuni ştiinţifice comune desfăşurate la Academia Naţională de Medicină din Franţa (ANMF) împreună cu Uniunea Medicală Balcanică (UMB) şi Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR). (...)
Articolul îl puteţi citi în săptămânalul nostru, Viaţa medicală.
Intelectualii Occidentului au progresat de la Renaştere încoace parcurgând trei stadii: la început ei sperau în izbăvire de la Dumnezeu, apoi de la filosofie, iar acum de la literatură. (Richard Rorty). (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
